Intr-un articol mai vechi, il gratulam intr-un moment de furie mentala pe Isarescu cu prenumele de Johny. Eram pur si simplu revoltat ca isi face curat in ograda proprie, murdarind intens celelalte cladiri din jur cu permanentul praf si cu permanenta mizerie care o lasa constructorii. A trecut momentul de furie si cu toate ca mizeria si praful se mentin, trebuie sa-mi scot palaria in fata sa si sa-mi cer scuze!
Zilele astea aia de la CERN fac experimente in urma carora se zice ca ar lua nastere gaurica neagra. Eu cred ca experimentul nu mai trebuie sa aiba loc pentru ca gaurica neagra e formata deja, ca urmare a exploziei nebuloasei postdecembriste, unde credeti daca nu pe malurile preacuratei Dambovite.
Pai cum poti sa gandesti astfel cand in gaurica neagra au disparut bancorexe, caritasuri, feneiuri (va mai amintiti reclama - dormi linistit, fondul vegheaza pentru tine - he he), mai nou behtele si alte belele nestiute de prostime? Atat de mare este de fapt gaurica incat tinde sa inghita toata Romanica, alimentata de politicieni verosi, veninosi, ascrupulosi si besinosi, fara mama, fara tata, cu gandul numai la burdihanele lor imense si la scaunele de piele din parlament in care se doarme atat de bine.
La toate aceste emanatii smecheresti, s-a opus un singur om si spre lauda lui a reusit sa-si impuna punctul de vedere si politica bancara de capatana luminata. Este printre putinii daca nu singura personalitate care atunci cand ia cuvantul in strainatate la indiferent ce reuniuni se organizeaza, audienta il asculta cu luare aminte. Se face liniste cand vorbeste Isarescu, semn de profund respect, impus de acest meserias desavarsit prin probitatea sa profesionala incontestabila.
In comparatie cu el, TOTI politicienii tarii asteia sunt fara nici un fel de exagerare niste superloaze cacacioase.
Am avut chiar zilele trecute inca o dovada a probitatii si verticalitatii sale cand a refuzat inmatricularea "bancii" lui Jiji, primul flit major luat de acest personaj, de la un meserias care nu a acceptat murdarirea cu bani manjiti. BRAVO!
Sa ni-l tina Cel-de-Sus in viata pe Isarescu pentru ca altfel, gaurica neagra s-ar mari si mai rau si ce a mai ramas bun din tarisoara asta s-ar duce de tot!
Ei bine da, poti sa murdaresti pentru cateva zile strazile din jurul tau Maestre, pentru ca speli din pacate singur latrina promisiunilor politicienilor. Dar, daca accepti un sfat amical, prinde momentul si baga-i pe toti cu nasul adanc in ea!
Nu mai jigniti ciobanii!
Presa e un instrument al dracului de util cand e facuta de meseriasi (pe cale de disparitie din pacate, in presa ca si in toate domeniile) si de inutil in acelasi timp, cand cei care o fac sunt fie diletanto-dobitoci, fie sefi smecherasi. Primii, pentru ca au facut scoala de profil in stilul aruncat fara frecventa si ultimii ca ii cravaseaza pe primii sa-si dea sufletul pentru "senzationalul" cotidian.
Daca citesti titlurile si continutul din articolele ziarelor noastre te ia groaza de "bombe", "senzational", "extraodinar", etc. etc., cu referire la ce manelist a mai cantat la nu stiu ce "vedeta", la ce besina a mai tras nu stiu ce politician (pe gura binenteles ca pe alta parte anatomica se face politica de partid), la ce perle a mai zis nu stiu ce "latifundiar" semidoct, la ce "diva" si-a aratat prostimii mai mult nurii, etc., etc. Absolut aiuritor.
Si cand dupa o zi de lucru vrei sa te relaxezi in fata televizorului, bombardamentul continua. E plina "sticla" de aceleasi "bombe", senzationale", "vedete" si alte loaze care vin sa se produca zilnic pe la toate televiziunile, alimentate de nesecata sete de senzational care atrage ratingurile ce intuneca mintile sefilor, bazandu-se pe coeficientul de inteligenta al marii mase a privitorilor.
Problema este ca prostia si marlania care iradiaza din mass-media romaneasca este deosebit de nociva pentru populatie. Ce sa inteleaga copii cand pana si pe canalele de desene animate, subiectul preferat este violenta? Ce sa inteleaga tinerii cand se uita prin ziare pe la diverse pipite ce-si etaleaza fara jena toate cele? Ca sa inteleaga tot omul cand peste tot in mass-media este violenta, marlanie, idiotenie si coclime? Ce sa inteleaga cand toate televiziunile se infiinteaza ca la un semnal, la palatul lui Gigi sa-i asculte emanatiile sau transmit emisiuni si talkshowuri facute de si pentru retardati?
Ei uita ca sunt creatorii personajului Jiji. Il fac cioban prin presa dar uita ca ei l-au creat, prin mediatizare. Fara mass-media n-ar fi existat. L-au scos din anonimat si-l injura pe bloguri si prin ziare dar uita ca ei l-au creat.
De la personajul respectiv n-ai ce sa ceri. A incerca sa-l faci cioban este o jignire adusa ciobanilor, acesti oameni cu adevarat remarcabili care muncesc in conditii mizere. Sa nu uitam ca daca ne-am face analiza genealogica am constata ca am avut multi dintre noi in trecutul indepartat (inclusiv dintre voi stimati oameni de presa) ciobani in familii. Nu sunt oameni pe care sa-i asociezi cu minciuna, cu marlania, prin comparatie cu personajul mai sus amintit. Personajul respectiv a fost si este emanatia urat mirositoare a mass-mediei avida de senzational ieftin si de joasa speta. Si nu numai el. Toti cei de acelasi nivel, care se perinda pe la teve sau apar in presa zilnica sunt narcisisto-media-dependenti. Daca nu apar o zi in mass-media, considera acea zi ca fiind pierduta.
Stiti ce zice popa stimati jurnalisti? Vesnicaaaaa pomenireeeee. Asta e esenta. Se zice ca un om moare cu adevarat cand nu-l mai pomenesti, cad il uiti. Prin urmare, daca ceea ce este mai bun in presa si in mass-media, se asociaza cruciadei antimarlanie, atunci faceti bine si dati cu flit tuturor acestor personaje care otravesc constiinta populara. Uitati marlanii!
Daca citesti titlurile si continutul din articolele ziarelor noastre te ia groaza de "bombe", "senzational", "extraodinar", etc. etc., cu referire la ce manelist a mai cantat la nu stiu ce "vedeta", la ce besina a mai tras nu stiu ce politician (pe gura binenteles ca pe alta parte anatomica se face politica de partid), la ce perle a mai zis nu stiu ce "latifundiar" semidoct, la ce "diva" si-a aratat prostimii mai mult nurii, etc., etc. Absolut aiuritor.
Si cand dupa o zi de lucru vrei sa te relaxezi in fata televizorului, bombardamentul continua. E plina "sticla" de aceleasi "bombe", senzationale", "vedete" si alte loaze care vin sa se produca zilnic pe la toate televiziunile, alimentate de nesecata sete de senzational care atrage ratingurile ce intuneca mintile sefilor, bazandu-se pe coeficientul de inteligenta al marii mase a privitorilor.
Problema este ca prostia si marlania care iradiaza din mass-media romaneasca este deosebit de nociva pentru populatie. Ce sa inteleaga copii cand pana si pe canalele de desene animate, subiectul preferat este violenta? Ce sa inteleaga tinerii cand se uita prin ziare pe la diverse pipite ce-si etaleaza fara jena toate cele? Ca sa inteleaga tot omul cand peste tot in mass-media este violenta, marlanie, idiotenie si coclime? Ce sa inteleaga cand toate televiziunile se infiinteaza ca la un semnal, la palatul lui Gigi sa-i asculte emanatiile sau transmit emisiuni si talkshowuri facute de si pentru retardati?
Ei uita ca sunt creatorii personajului Jiji. Il fac cioban prin presa dar uita ca ei l-au creat, prin mediatizare. Fara mass-media n-ar fi existat. L-au scos din anonimat si-l injura pe bloguri si prin ziare dar uita ca ei l-au creat.
De la personajul respectiv n-ai ce sa ceri. A incerca sa-l faci cioban este o jignire adusa ciobanilor, acesti oameni cu adevarat remarcabili care muncesc in conditii mizere. Sa nu uitam ca daca ne-am face analiza genealogica am constata ca am avut multi dintre noi in trecutul indepartat (inclusiv dintre voi stimati oameni de presa) ciobani in familii. Nu sunt oameni pe care sa-i asociezi cu minciuna, cu marlania, prin comparatie cu personajul mai sus amintit. Personajul respectiv a fost si este emanatia urat mirositoare a mass-mediei avida de senzational ieftin si de joasa speta. Si nu numai el. Toti cei de acelasi nivel, care se perinda pe la teve sau apar in presa zilnica sunt narcisisto-media-dependenti. Daca nu apar o zi in mass-media, considera acea zi ca fiind pierduta.
Stiti ce zice popa stimati jurnalisti? Vesnicaaaaa pomenireeeee. Asta e esenta. Se zice ca un om moare cu adevarat cand nu-l mai pomenesti, cad il uiti. Prin urmare, daca ceea ce este mai bun in presa si in mass-media, se asociaza cruciadei antimarlanie, atunci faceti bine si dati cu flit tuturor acestor personaje care otravesc constiinta populara. Uitati marlanii!
Reclame inteligente!
Daca doriti sa vedeti cum arata reclamele antimarlani, veniti in statia de metrou de la Unirii! Felicitari autorilor! O dovada in plus ca nu e chiar totul pierdut.
Marlania ingroapa Romania.
Am avut de multe ori sentimentul de furie deznadajduita privind la marlania din jur, fie ca se manifesta pe strada, la servicu, la televiziune, in sport, la metrou, pe sosea sau aiurea, ori pur si simplu o simteam ca o constanta ordinara omniprezenta in viata de zi cu zi. N-am mai simtit-o atat de puternic in vizitele prin alte parti ale lumii, desi era si acolo prezenta, dar cu cat se manifesta sa iasa la suprafata, cu atat era mai reprimata si redusa la tacere.
Cei ce au citit diverse articole de aici m-au intrebat ce este de facut in batalia cu marlania care amenita sa se inscrie in ADN-ul nostru. Le raspund simplu ca sunt cateva lucruri de facut, care daca am incerca sa le punem in practica, ar fi un bun inceput.
Cred ca primul lucru este sa pornim de la noi. Sa ne analizam fiecare in momentele de liniste si sa constatam ce am facut rau in fiecare zi si cum putem sa ne reprimam marlania din noi. Ar fi bine sa ne abtinem de la a mai arunca hartii sau chistoace pe jos, ar fi bine sa fumam numai unde avem voie, ar fi bine sa spunem pardon cand inghesuim pe cineva in metrou sau autobuz, ar fi bine sa lasam sa se aseze pe scaun un batran in locul nostru, ar fi bine sa lasam sa treaca un alt vehicul in fata noastra si sa folosim mai putin claxonul. Ar fi bine sa mai citim din cand in cand cate o carte. Orice carte. Din fericire, marlaniei ii este frica de carti in general si cu cateva exceptii, cartea a castigat cred, razboiul cu marlania. Asa ca cititi cate ceva pentru ca cititul nu dauneaza sanatatii si circumvolutiunile nu lancezesc, pentru ca este adevarat ca somnul ratiunii naste monstri.
Dupa autoanaliza, cred ca atitudinea fata de marlania din jur trebuie sa aiba un rol mai mare. Faceti observatii celor din jur cand fac ceea ce ar trebui sa se abtina sa faca. Este adevarat ca riscati sa va treziti intr-un scandal de la o simpla observatie, dar daca doriti copiilor vostri sa traiasca intr-o societate mai buna, trebuie sa luati atitudine.
Deosebit de importanta este educatia, cu cele doua componente de baza, familia si scoala. Invatati-va copii ca nu pot avea ceea ce isi doresc fara munca, fara efort intelectual sau fizic, dupa caz. Invatati-va copii sa respecte daca vor sa fie respectati. Invatati-i ca scoala este un element esential pentru viitorul lor.
Daca sunteti in timpul scolii, lasati anturajul pentru vacante si deschideti-va intelectul pe care toti il aveti dar il folositi mai mult sau mai putin, sa acumuleze informatie, care intr-un moment mai mult sau mai putin viitor al vietii, va va fi de folos. Respectati-va parintii si profesorii si deprindeti-va sa luati ca exemplu de la fiecare dintre ei, ceea ce au mai bun.
Credeti ca am scris degeaba randurile astea? Sper ca nu. Am crezut si mai cred din pacate ca romanul stie sa-si faca treaba numai de frica biciului. Atunci daca biciul ar fi o solutie, sper ca si legiuitorii nostri intr-un moment de luciditate cand vor realiza ca ce fac in legislativ are efecte pe termen lung in societate, sa inceapa sa schimbe componente ale biciului cum ar fi:
- marirea limitei minime a tuturor pedepselor privative de libertate cuprinse in Codul Penal cu cel putin o treime;
- inlocuirea sanctiunii contraventiei sanctionabile pecuniar cu cea a muncii in folosul comunitatii si marirea cuantumului acesteia cu cel putin o treime;
- obligarea tuturor marilor publicatii cu distributie nationala la editarea unui supliment cu cazuri de incalcare a legii, impreuna cu fotografiile celor implicati;
- obligarea tuturor televiziunilor cu difuzare la nivel national la a produce emisiuni care sa supuna oprobiului public pe cei ce comit infractiuni, cu difuzarea necenzurata a fotografiilor acestora;
- obligarea tuturor televiziunilor cu difuzare la nivel national si a cinematografelor la prezentarea de clipuri satirice la adresa contravenientilor si la difuzarea de clipuri educative;
- folosirea de catre Politie si Jandarmerie de mari panouri publicitare, puse la dispozitie de catre primarii, in toate marile orase ale tarii si nu numai, in care sa fie afisate fotografii cu infractori si faptele pentru care au fost condamnati;
- obligativitatea introducerii orei de educatie civica la orice nivel de invatamant, inclusiv la cel facultativ, de stat sau particular;
- reintroducerea pentru cazurile deosebit de grave a pedepsei cu moartea (contestatarilor le amintesc faptul ca insasi asa zisul stindard al democratiei - SUA, mentine in 32 state aceasta pedeapsa si tendinta in celelalte care au abolit-o este reintroducerea ei);
- construirea de penitenciare in fiecare oras important al tarii, pentru "gazduirea" faunei certate cu legea.
Cred ca prin aplicarea acestor masuri, am avea o sansa reala sa ne depasim conditia pe care multi straini o gandesc despre noi si anume ca suntem un popor majoritar de marlani. Numai cand aud asa ceva ma infurii cumplit, dar incerc sa ma calmez in spiritul celor de mai sus si-mi spun in barba ca ai dracului au dreptate cateodata. Uitati-va in jur!
Cei ce au citit diverse articole de aici m-au intrebat ce este de facut in batalia cu marlania care amenita sa se inscrie in ADN-ul nostru. Le raspund simplu ca sunt cateva lucruri de facut, care daca am incerca sa le punem in practica, ar fi un bun inceput.
Cred ca primul lucru este sa pornim de la noi. Sa ne analizam fiecare in momentele de liniste si sa constatam ce am facut rau in fiecare zi si cum putem sa ne reprimam marlania din noi. Ar fi bine sa ne abtinem de la a mai arunca hartii sau chistoace pe jos, ar fi bine sa fumam numai unde avem voie, ar fi bine sa spunem pardon cand inghesuim pe cineva in metrou sau autobuz, ar fi bine sa lasam sa se aseze pe scaun un batran in locul nostru, ar fi bine sa lasam sa treaca un alt vehicul in fata noastra si sa folosim mai putin claxonul. Ar fi bine sa mai citim din cand in cand cate o carte. Orice carte. Din fericire, marlaniei ii este frica de carti in general si cu cateva exceptii, cartea a castigat cred, razboiul cu marlania. Asa ca cititi cate ceva pentru ca cititul nu dauneaza sanatatii si circumvolutiunile nu lancezesc, pentru ca este adevarat ca somnul ratiunii naste monstri.
Dupa autoanaliza, cred ca atitudinea fata de marlania din jur trebuie sa aiba un rol mai mare. Faceti observatii celor din jur cand fac ceea ce ar trebui sa se abtina sa faca. Este adevarat ca riscati sa va treziti intr-un scandal de la o simpla observatie, dar daca doriti copiilor vostri sa traiasca intr-o societate mai buna, trebuie sa luati atitudine.
Deosebit de importanta este educatia, cu cele doua componente de baza, familia si scoala. Invatati-va copii ca nu pot avea ceea ce isi doresc fara munca, fara efort intelectual sau fizic, dupa caz. Invatati-va copii sa respecte daca vor sa fie respectati. Invatati-i ca scoala este un element esential pentru viitorul lor.
Daca sunteti in timpul scolii, lasati anturajul pentru vacante si deschideti-va intelectul pe care toti il aveti dar il folositi mai mult sau mai putin, sa acumuleze informatie, care intr-un moment mai mult sau mai putin viitor al vietii, va va fi de folos. Respectati-va parintii si profesorii si deprindeti-va sa luati ca exemplu de la fiecare dintre ei, ceea ce au mai bun.
Credeti ca am scris degeaba randurile astea? Sper ca nu. Am crezut si mai cred din pacate ca romanul stie sa-si faca treaba numai de frica biciului. Atunci daca biciul ar fi o solutie, sper ca si legiuitorii nostri intr-un moment de luciditate cand vor realiza ca ce fac in legislativ are efecte pe termen lung in societate, sa inceapa sa schimbe componente ale biciului cum ar fi:
- marirea limitei minime a tuturor pedepselor privative de libertate cuprinse in Codul Penal cu cel putin o treime;
- inlocuirea sanctiunii contraventiei sanctionabile pecuniar cu cea a muncii in folosul comunitatii si marirea cuantumului acesteia cu cel putin o treime;
- obligarea tuturor marilor publicatii cu distributie nationala la editarea unui supliment cu cazuri de incalcare a legii, impreuna cu fotografiile celor implicati;
- obligarea tuturor televiziunilor cu difuzare la nivel national la a produce emisiuni care sa supuna oprobiului public pe cei ce comit infractiuni, cu difuzarea necenzurata a fotografiilor acestora;
- obligarea tuturor televiziunilor cu difuzare la nivel national si a cinematografelor la prezentarea de clipuri satirice la adresa contravenientilor si la difuzarea de clipuri educative;
- folosirea de catre Politie si Jandarmerie de mari panouri publicitare, puse la dispozitie de catre primarii, in toate marile orase ale tarii si nu numai, in care sa fie afisate fotografii cu infractori si faptele pentru care au fost condamnati;
- obligativitatea introducerii orei de educatie civica la orice nivel de invatamant, inclusiv la cel facultativ, de stat sau particular;
- reintroducerea pentru cazurile deosebit de grave a pedepsei cu moartea (contestatarilor le amintesc faptul ca insasi asa zisul stindard al democratiei - SUA, mentine in 32 state aceasta pedeapsa si tendinta in celelalte care au abolit-o este reintroducerea ei);
- construirea de penitenciare in fiecare oras important al tarii, pentru "gazduirea" faunei certate cu legea.
Cred ca prin aplicarea acestor masuri, am avea o sansa reala sa ne depasim conditia pe care multi straini o gandesc despre noi si anume ca suntem un popor majoritar de marlani. Numai cand aud asa ceva ma infurii cumplit, dar incerc sa ma calmez in spiritul celor de mai sus si-mi spun in barba ca ai dracului au dreptate cateodata. Uitati-va in jur!
Bunicuta, Bombonel si Felix torcatorul.
Au fost odata ca niciodata ca de n-ar fi fost nu s-ar mai fi transmis la teve, trei personaje de poveste: bunicuta rosie, bombonel cel imbufnat si felix torcatorul.
Baragladina ajunsa la o varsta venerabila pentru alte babe dar hulibila pentru cele de teapa ei, se facea ca are grija-n politica de ceilalti doi. Fusese activa la viata ei ba uneori chiar foarte activa asa ca fusese promovata activista. De atata activitate chiar se punea problema ca-i va ingropa pe cei doi pupili pe care-i avea in grija, asa ca acestia se gandeau serios sa-i puna piedica pe scarile de la Senat sau din Modrogan ca doar doar va cadea si-si va rupe ceva, o falca sau un cot ca nu degeaba era baba tare-n gura mereu si-o cam durea-n cot de cei doi.
Se zice ca Bunicuta avea mustrari de trecut tumultos. Se spune chiar ca avand dureri de trecut postmenstrual socialist, s-a dus la felcer, dar acesta s-a speriat rau de cat era cerul gurii sale de inrosit si a decis ca n-are ce sa-i faca decat sa-i dea un tratament antiiflamator postdecembrist. Gurile rele susotesc ca in acele momente, Buni a chemat la ea din cand in cand si un ortac dotat, s-o ajute sa treaca peste momentele lombare de criza.
Buni avea si inclinatii de profa atoatestiutoare si cam facea pe zbira cu pupilii bombonel si felixica. Astia erau doua firi tare diferite. Bombo, care supsese mai mult de la origini (ba unii zicand ca si de la Buni), se implinise mai mult decat felix, drept pentru care cel din urma suferea de complexul inferioritatii. Cand le-au dat tuleele, Bombo a intrat in roseata bunicutei si Felix s-a calificat la locul de munca devenind turnator-formator. Cu timpul, Bombo s-a evidentiat atat de mult incat a fost avansat sef de detasament national. Ce n-a stiut Bombo a fost faptul ca se inventase desenul animat cand vine Popeye ala aiurit care se uita dupa colt, cu spanacul sau de baie de norod, ii ia jucariile si-i sparge si ouale cu care se lauda de la tribuna. A fost mare deziluzie pentru Bombo ca a luat-o-n freza asa de nasol si (zice un doctor care l-a consultat la lingurea dupa ce lesinase de obida), a ramas cu sechela masculului alfa. Ma rog, in cazul lui cu sindromul masculului omega pentru ca dupa infrangerea asta, devenind ultima gaina, Bunicuta nu-l mai avea la inima si inclina mai mult catre felixica. Pezevenchiul asta, dupa ce s-a calificat turnator-formator a avut si el o cariera prolifica, partea anatomica preferata a lui fiind gatul, el avand o inclinatie de a da in gat pre multi, inclusiv dintre prieteni si rubedenii. Dupa douazeci de ani de rataciri, felixica are o sclipire de gatangiu la ora doi si 15 si-si trage antene pentru sarbi, bulgari si altii de prin jur, ca sa poata sa vada mai bine imprejurimile si cateii ce puteau sa-l muste de turul pantalonilor pe aleea ce ducea la vilocasa Bunicutei. Miscarea ii iese si acum se lafaie torcand agale pe un munte de malai, uitandu-se la Bombo de sus si la Buni cu mila. De sus la Bombo pentru ca asta sarise calul direct in termopane si de mila la Buni ca trebuie sa dea coltu'.
Baragladina ajunsa la o varsta venerabila pentru alte babe dar hulibila pentru cele de teapa ei, se facea ca are grija-n politica de ceilalti doi. Fusese activa la viata ei ba uneori chiar foarte activa asa ca fusese promovata activista. De atata activitate chiar se punea problema ca-i va ingropa pe cei doi pupili pe care-i avea in grija, asa ca acestia se gandeau serios sa-i puna piedica pe scarile de la Senat sau din Modrogan ca doar doar va cadea si-si va rupe ceva, o falca sau un cot ca nu degeaba era baba tare-n gura mereu si-o cam durea-n cot de cei doi.
Se zice ca Bunicuta avea mustrari de trecut tumultos. Se spune chiar ca avand dureri de trecut postmenstrual socialist, s-a dus la felcer, dar acesta s-a speriat rau de cat era cerul gurii sale de inrosit si a decis ca n-are ce sa-i faca decat sa-i dea un tratament antiiflamator postdecembrist. Gurile rele susotesc ca in acele momente, Buni a chemat la ea din cand in cand si un ortac dotat, s-o ajute sa treaca peste momentele lombare de criza.
Buni avea si inclinatii de profa atoatestiutoare si cam facea pe zbira cu pupilii bombonel si felixica. Astia erau doua firi tare diferite. Bombo, care supsese mai mult de la origini (ba unii zicand ca si de la Buni), se implinise mai mult decat felix, drept pentru care cel din urma suferea de complexul inferioritatii. Cand le-au dat tuleele, Bombo a intrat in roseata bunicutei si Felix s-a calificat la locul de munca devenind turnator-formator. Cu timpul, Bombo s-a evidentiat atat de mult incat a fost avansat sef de detasament national. Ce n-a stiut Bombo a fost faptul ca se inventase desenul animat cand vine Popeye ala aiurit care se uita dupa colt, cu spanacul sau de baie de norod, ii ia jucariile si-i sparge si ouale cu care se lauda de la tribuna. A fost mare deziluzie pentru Bombo ca a luat-o-n freza asa de nasol si (zice un doctor care l-a consultat la lingurea dupa ce lesinase de obida), a ramas cu sechela masculului alfa. Ma rog, in cazul lui cu sindromul masculului omega pentru ca dupa infrangerea asta, devenind ultima gaina, Bunicuta nu-l mai avea la inima si inclina mai mult catre felixica. Pezevenchiul asta, dupa ce s-a calificat turnator-formator a avut si el o cariera prolifica, partea anatomica preferata a lui fiind gatul, el avand o inclinatie de a da in gat pre multi, inclusiv dintre prieteni si rubedenii. Dupa douazeci de ani de rataciri, felixica are o sclipire de gatangiu la ora doi si 15 si-si trage antene pentru sarbi, bulgari si altii de prin jur, ca sa poata sa vada mai bine imprejurimile si cateii ce puteau sa-l muste de turul pantalonilor pe aleea ce ducea la vilocasa Bunicutei. Miscarea ii iese si acum se lafaie torcand agale pe un munte de malai, uitandu-se la Bombo de sus si la Buni cu mila. De sus la Bombo pentru ca asta sarise calul direct in termopane si de mila la Buni ca trebuie sa dea coltu'.
Centrul buricului mult prea istoric.
Cel mai iubit instrument de catre bucuresteni si cred de catre majoritatea locuitorilor oraselor romanesti este picamerul. Este cel mai indragit instrument din cel putin doua motive: pentru ca muzica sa melodiaosa ne incanta ciocanelele auditive si pentru ca rezultatul actiunii sale (adica groapa) e cel mai bun aliat al mecanicilor auto.
In trecut, picamerului i se mai spunea si gide (cam greu cu diacriticile) adica cel ce scurta cu un cap pe nelegiuiti sau pe cei ultralegiuiti. In prezent, picamerul si-a pastrat caracterul de pedepsitor. Bucurestenii si orasenii in general stiu de ce.
Mai este important picamerul pentru ca este omniprezent; daca ar avea carte de alegator, picamerul ar fi un factor de influenta in alegeri iar daca ar fi parlamentar si-ar forma propriul grup in legislativ avand cam acelasi coeficient de inteligenta cu fauna de pe acolo.
Spun ca este omniprezent pentru ca aproape nu exista strada, alee, ulita sau ulicioara din targul Bucurestilor si din orasele tarii, in care sa nu-si fi facut simtita prezenta.
Ce face dumnealui? Pai sparge betoane ce au fost turnate sa fie sparte si turnate in spartura.
N-ati inteles nimic? Pai nici el nu intelege cum se intampla ca dupa ce s-a turnat un strat de beton, sa fie din nou spart, sa fie astupata groapa si sa fie din nou sparta astuparea. Ca-asa-i in tenis.
Marele Toma Caragiu - Dumnezeu sa-l odihneasca - avea un moment comic la tv in care batea cuie intr-o stinghie si altul le scotea imediat dupa el, aratandu-si fiecare patalamalele. Cam asa se intampla prin targ, semn ca exista planificatori superdotati la nivelul consiliului general al capitalei (scriu cu c pentru ca altfel nu merita).
Indiferent ce coloratura si provenienta au cei ce populeaza primaria generala si cele din sectoare, picamerul a reusit sa-si mentina pozitia de lider in preferintele alesilor, semn ca e element de baza in societate. El si varul sau gunoiul impodobesc capitala si-o fac locul ideal unde sa-ti cresti copiii. Atat de ideal, incat un amic imi spunea ca cel mai bine pentru Bucuresti ar fi sa fie abandonat si sa fie creata alta capitala, ale carei strazi, locuinte, parcuri, scoli, gradinite, etc. sa fie dimensionate ca pentru un oras al secolului 21. Am reflectat la atare idee si nu o sustin fie si pentru ca prin alte parti edilii adevarati au gasit solutii elegante pentru toate problemele. Edili adevarati, nu cocliti care lustruiesc scaune in birouri si au pretentii de salarii la nivel UE. Pentru ca ai nostri cam asta fac. Se tin de talkshow-uri, de alergat secretare si asistente prin birouri cu aer conditionat, de plimbat ursu prin strainatate, de condus masini scumpe, etc. etc., ghiciti pe banii cui.
Sa nu credeti insa ca picamerul este rusinos si lucreaza (sau de cele mai multe ori se face) pe la periferii. Nu. El este prezent si in ceea ce a mai ramas din buricul bucurestilor respectiv pseudocentrul istoric. Orice om cu mintea intreaga ce traverseaza aceasta zona, nu intelege nimic.
De o parte sunt muntii de gunoaie aflati langa excavatiile care au muscat adanc de prin strazile din zona (vezi fotografia) si care dupa ce au fost facute, au ramas asa, nimeni neintelegand de ce (probabil ca vestigiile gasite sa se degradeze).
Pe de alta parte este praful de la lucrarile de refacere de la parohia lui Johny Mugurel (Johny e un fel de Dorel american) mai cunoscuta sub denumirea magulitoare de BNR. La Johny Mugurel se intampla o chestie uluitoare: se curata praful de pe ziduri prin suflare. Imaginati-va ca va faceti curat in casa dar nu aspirati praful ci il suflati - halal! Tot aici prietenul nostru picamerul musca din buncarele lui Johny Mugurel de mai bine de 1 an jumate si da semne sa respecte cincinalul.
Pe de alta alta parte mai este si problema coloraturii de zona, mult generatoare de megagunoaie, imputiciune si scandaluri.
Toate aceste aspecte fac din buricul targului un loc in care trecatorii, fie ei localnici sau straini sa se intrebe daca la nivel de primarie s-a dat vreodata la angajare sau inainte de alegeri, un test de inteligenta. Daca s-ar fi facut asa ceva, s-ar fi constatat ca multi din cei ce compun fauna birourilor de pe acolo au asigurat cel mult un loc la personalul de manipulare al toaletelor ecologice, profesie cat se poate de onorabila dealtfel.
In trecut, picamerului i se mai spunea si gide (cam greu cu diacriticile) adica cel ce scurta cu un cap pe nelegiuiti sau pe cei ultralegiuiti. In prezent, picamerul si-a pastrat caracterul de pedepsitor. Bucurestenii si orasenii in general stiu de ce.
Mai este important picamerul pentru ca este omniprezent; daca ar avea carte de alegator, picamerul ar fi un factor de influenta in alegeri iar daca ar fi parlamentar si-ar forma propriul grup in legislativ avand cam acelasi coeficient de inteligenta cu fauna de pe acolo.
Spun ca este omniprezent pentru ca aproape nu exista strada, alee, ulita sau ulicioara din targul Bucurestilor si din orasele tarii, in care sa nu-si fi facut simtita prezenta.
Ce face dumnealui? Pai sparge betoane ce au fost turnate sa fie sparte si turnate in spartura.
N-ati inteles nimic? Pai nici el nu intelege cum se intampla ca dupa ce s-a turnat un strat de beton, sa fie din nou spart, sa fie astupata groapa si sa fie din nou sparta astuparea. Ca-asa-i in tenis.
Marele Toma Caragiu - Dumnezeu sa-l odihneasca - avea un moment comic la tv in care batea cuie intr-o stinghie si altul le scotea imediat dupa el, aratandu-si fiecare patalamalele. Cam asa se intampla prin targ, semn ca exista planificatori superdotati la nivelul consiliului general al capitalei (scriu cu c pentru ca altfel nu merita).
Indiferent ce coloratura si provenienta au cei ce populeaza primaria generala si cele din sectoare, picamerul a reusit sa-si mentina pozitia de lider in preferintele alesilor, semn ca e element de baza in societate. El si varul sau gunoiul impodobesc capitala si-o fac locul ideal unde sa-ti cresti copiii. Atat de ideal, incat un amic imi spunea ca cel mai bine pentru Bucuresti ar fi sa fie abandonat si sa fie creata alta capitala, ale carei strazi, locuinte, parcuri, scoli, gradinite, etc. sa fie dimensionate ca pentru un oras al secolului 21. Am reflectat la atare idee si nu o sustin fie si pentru ca prin alte parti edilii adevarati au gasit solutii elegante pentru toate problemele. Edili adevarati, nu cocliti care lustruiesc scaune in birouri si au pretentii de salarii la nivel UE. Pentru ca ai nostri cam asta fac. Se tin de talkshow-uri, de alergat secretare si asistente prin birouri cu aer conditionat, de plimbat ursu prin strainatate, de condus masini scumpe, etc. etc., ghiciti pe banii cui.
Sa nu credeti insa ca picamerul este rusinos si lucreaza (sau de cele mai multe ori se face) pe la periferii. Nu. El este prezent si in ceea ce a mai ramas din buricul bucurestilor respectiv pseudocentrul istoric. Orice om cu mintea intreaga ce traverseaza aceasta zona, nu intelege nimic.
De o parte sunt muntii de gunoaie aflati langa excavatiile care au muscat adanc de prin strazile din zona (vezi fotografia) si care dupa ce au fost facute, au ramas asa, nimeni neintelegand de ce (probabil ca vestigiile gasite sa se degradeze).
Pe de alta parte este praful de la lucrarile de refacere de la parohia lui Johny Mugurel (Johny e un fel de Dorel american) mai cunoscuta sub denumirea magulitoare de BNR. La Johny Mugurel se intampla o chestie uluitoare: se curata praful de pe ziduri prin suflare. Imaginati-va ca va faceti curat in casa dar nu aspirati praful ci il suflati - halal! Tot aici prietenul nostru picamerul musca din buncarele lui Johny Mugurel de mai bine de 1 an jumate si da semne sa respecte cincinalul.
Pe de alta alta parte mai este si problema coloraturii de zona, mult generatoare de megagunoaie, imputiciune si scandaluri.
Toate aceste aspecte fac din buricul targului un loc in care trecatorii, fie ei localnici sau straini sa se intrebe daca la nivel de primarie s-a dat vreodata la angajare sau inainte de alegeri, un test de inteligenta. Daca s-ar fi facut asa ceva, s-ar fi constatat ca multi din cei ce compun fauna birourilor de pe acolo au asigurat cel mult un loc la personalul de manipulare al toaletelor ecologice, profesie cat se poate de onorabila dealtfel.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
