Se implinesc peste doua zile 23 de ani de la revolta din Brasov, prima miscare de protest eminamente de "productie" romaneasca ce a fost aproape sa se transforme in revolutie. Se vorbeste putin despre acest eveniment remarcabil pentru ca datele despre el sunt ascunse adanc sub rezerva "secretului de stat", pur si simplu pentru ca desecretizarea lor ar compromite multe figuri publice de "politicieni" actuali si de "oameni de afaceri".
Exista o intelegere tacita intre politicul de azi si tortionarii de atunci. De ce? E foarte simplu. Unii dintre "politicienii" sau "oamenii de afaceri" de azi au fost tortionarii de atunci. Desecretizarea arhivelor ar insemna sa se dea singuri in gat.
Prin 85 sau 86 rula la TV serialul Caracatita. Se dezvaluia in episoadele acestuia cat de implicata era mafia in viata de zi cu zi a statului italian. Cand zic in viata de zi cu zi, se intelege de la politic la economic si social. Practic, mafia ajunsese sa dicteze statului ce sa faca sau sa nu faca.
Daca s-ar fi facut in 1988 de pilda, un film despre securitatea din Romania, am fi constatat repede ca aceasta caracatita sugrumase practic Romania. NIMIC, dar absolut nimic nu se facea si executa, daca nu avea girul securitatii, sub directa indrumare a dictatorului. Aparatul securitatii era atat de bine pus la punct incat putea sa genereze el insusi teroare, fara a fi comandata. Era atat de puternic incat a generat daramarea conducerii de stat de atunci pentru ca cei ce o conduceau se saturasera de ordine si hotarasera ca era timpul sa faca bani pentru ei si nu pentru ceausesti. Asa ca si-au omorat repede si fara zarva liderul si pe nevastasa ca sa stearga orice urma a tradarii.
In omoruri, secu era experta. Asa s-a intamplat si cu cei implicati direct in torturile si represaliile de la Brasov, imediat dupa 89, pentru ca acestia sa nu mai poata sufla o vorba. Dupa 89, Emil Macri, general maior de securitate in Directia a II-a a Securitatii a fost intoxicat în mașina care l-a plimbat dintr-un spital în altul iar generalul locotenent Constantin Nuta a murit intr-un elicopter doborat cu o racheta, pentru ca celor carora li s-a ordonat sa traga, li se spusese ca in elicopter sunt teroristi.
Pentru cei mai smecheri, care s-au "orientat", caracatita devenita democrata dupa 89 le-a priit tare mult. E de notorietate exemplul colonelului Alexandru Ionas. Asta s-a orientat atat de mult incat a ajuns la conducerea IJP Brasov pentru ca in august 1999, cu avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, s-a inscris la examenul pentru obtinerea gradului de general si in final, a ajuns nici mai mult nici mai putin decat directorul SECI-Romania (South-East European Cooperative Initiative)!!!!!! Tortionarul ajuns sef la o institutie internationala super respectabila.
Sunt niste mici exemple care dovedesc inca o data, daca mai era nevoie, ca la piovra romaneasca si-a pierdut in 89 un brat prin autoimpuscare, dar i-au crescut imediat dupa, altele nenumarate si tot cu acel prilej si-a schimbat culoarea pentru ca e experta in camuflaj politic si economic.
Se zice ca daca am avea acces in arhivele Vaticanului ar izbucni mai multe razboaie mondiale decat au fost pana acum. Oare cate revolutii ar izbucni daca presa ar avea acces in arhivele sereiului, mostenitorul caracatitei securitatii si mai ales cati dintre "politicienii" de azi ar mai risca sa iasa in public?
Sunt un porc
Despre Paunescu recent trecut in lumea de dincolo, se merita sa scriem cateva randuri. Nu multe. Trebuie insa facute ceva diferentieri. Intre poetul de la inceputuri si cel de dupa 70. Intre omul Paunescu si anul 1989.
Am avut extraordinara sansa de a trai si fi contemporani cu momentul 89. A fost un moment care nu se repeta in viata unei natiuni decat poate la distanta de sute de ani. Nu discut aici despre sansa unica si nerepetabila de a face curatenie in constiinta unui neam, pentru ca, din pacate, neamurile nu naparlesc, sa-si arunce la gunoi pielea unui regim si s-o inlocuiasca peste noapte cu alta. Nici unii oameni si constiintele lor nu se schimba peste noapte.
Am trait vremurile cenaclului Flacara si le-am perceput ca un fel de defulare. Ca un fel de refugiu de la serviciul unde depaseam planul, de la "Cantarea Romaniei", de la programul pentru defilare, de la culesul la porumb. Ca ceva la care puteam sa ramanem peste 10 seara cand se termina programul la tv.
Tineretea noastra era parca un pic mai altfel cand veneai la cenaclu si parca un pic de culoare adaugai vietii anoste de zi cu zi.
O atare stare de spirit putea manipula un prestidigitator in ale poeziei dedicate. Paunescu excela in prestidigitatie literara. Conform principilului "i-am fraierit pe toti", Paunescu incanta auditoriul cu balade despre parinti si iubiri pasagere si mai baga si vreo cateva soparlite de partid ca sa adoarma vigilenta "tovarasilor".
Cu timpul, tovarasii s-au prins de smecherie si au inceput sa-l traga de bracinare: baa ... tu esti cu noi sau impotriva noastra? Si dintr-o data, Paunescu, paralizat de frica sistemului, a uitat baladele nevinovate si s-a pus masiv pe lustruit funduri de partid. Atat de mult a lustruit la ele, incat acest obicei era sa-i aduca linsajul in 89.
Tineretea a trecut, tovarasii au ramas. Sunt singurii care au naparlit.
Unii au naparlit in democrati, altii in liberali, altii in "oameni de afaceri".
Cand Paunescu se duse, tovarasii si o parte din cei care si-au adus aminte cu naduf de tineretea risipita in van, se adunara sa-l planga pe prestidigitator.
Ba chiar au reusit sa-l ingroape langa Eminescu. Si cu onoruri!!!
Oare ce-or discuta intre ei? Eminescu il intreaba: tu cine esti?
La care Paunescu raspunde: sunt un porc.
Am avut extraordinara sansa de a trai si fi contemporani cu momentul 89. A fost un moment care nu se repeta in viata unei natiuni decat poate la distanta de sute de ani. Nu discut aici despre sansa unica si nerepetabila de a face curatenie in constiinta unui neam, pentru ca, din pacate, neamurile nu naparlesc, sa-si arunce la gunoi pielea unui regim si s-o inlocuiasca peste noapte cu alta. Nici unii oameni si constiintele lor nu se schimba peste noapte.
Am trait vremurile cenaclului Flacara si le-am perceput ca un fel de defulare. Ca un fel de refugiu de la serviciul unde depaseam planul, de la "Cantarea Romaniei", de la programul pentru defilare, de la culesul la porumb. Ca ceva la care puteam sa ramanem peste 10 seara cand se termina programul la tv.
Tineretea noastra era parca un pic mai altfel cand veneai la cenaclu si parca un pic de culoare adaugai vietii anoste de zi cu zi.
O atare stare de spirit putea manipula un prestidigitator in ale poeziei dedicate. Paunescu excela in prestidigitatie literara. Conform principilului "i-am fraierit pe toti", Paunescu incanta auditoriul cu balade despre parinti si iubiri pasagere si mai baga si vreo cateva soparlite de partid ca sa adoarma vigilenta "tovarasilor".
Cu timpul, tovarasii s-au prins de smecherie si au inceput sa-l traga de bracinare: baa ... tu esti cu noi sau impotriva noastra? Si dintr-o data, Paunescu, paralizat de frica sistemului, a uitat baladele nevinovate si s-a pus masiv pe lustruit funduri de partid. Atat de mult a lustruit la ele, incat acest obicei era sa-i aduca linsajul in 89.
Tineretea a trecut, tovarasii au ramas. Sunt singurii care au naparlit.
Unii au naparlit in democrati, altii in liberali, altii in "oameni de afaceri".
Cand Paunescu se duse, tovarasii si o parte din cei care si-au adus aminte cu naduf de tineretea risipita in van, se adunara sa-l planga pe prestidigitator.
Ba chiar au reusit sa-l ingroape langa Eminescu. Si cu onoruri!!!
Oare ce-or discuta intre ei? Eminescu il intreaba: tu cine esti?
La care Paunescu raspunde: sunt un porc.
Cateva solutii
Sunt intrebat de catre multi cititori: bine, bine monser, critica precum critica, dar ce solutii ai matalica daca ai fi in locul astora, pentru a incerca redresarea tarisoarei asteia. Intrebarea, indrituita dealtfel, merita raspuns ferm.
Iata ce solutii imediate as avea daca as fi in locul astora, in pozitia cheie de decizie:
1. Infiintarea a inca cel putin 5-6 puscarii, pentru a putea avea loc sa cazam fauna politica ce ar trebui sa populeze imediat atare institutii;
2. Reinfiintarea fostelor TCM-uri (pentru cei mai tineri, Trusturile de Constructii Montaj au fost acele firme de stat care au construit aproape tot ceea ce se vede construit in tara, de la sosele la ceea ce a mai ramas din colosii industriali ai Romaniei); in aceste intreprinderi, multi dintre puscariasii acelor vremuri au trudit, asa ca fauna de la punctul 1 as pune-o la treaba la punctul 2, pentru constructia de infrastructura sau alte constructii necesare a fi ridicate imediat (sosele, diguri de autoaparare la inundatii, scoli, gradinite, etc, etc).
3. Modificarea Codului Penal in sensul maririi minimului pedepselor aplicabile tuturor infractiunilor, de asa natura incat minimul pedepselor sa nu fie mai mic de 2/3 din maximul aplicabil.
4. Semnarea unui acord de cooperare intre Ministerul Justitiei din Romania si cel din Germania, in urma caruia, 1000 de magistrati germani sa fie detasati la toate nivele de jurisdictie din Romania; aceasta de fapt ar fi trebuit sa fie prima masura, pentru ca TOT, dar absolut TOT din ce s-a furat in tara, S-A FACUT CU COMPLICITATEA SISTEMULUI JUDICIAR (instante si parchete la toate nivele de jurisdictie), care de fapt este principalul vinovat pentru nivelul national de coruptie; daca judiciarul ar fi avut taria sa se opuna si sa reziste politicului, am fi fost peste Polonia ca dezvoltare, acum la 21 de ani de la pseudo-revolutia din decembrie. De ce magistrati nemti? Ia imaginativa ce ar face un judecator neamt cand s-ar trezi cu cineva incercand sa-i impinga un plic cu mita. Ce credeti ca ar face neamtul si ce cerdeti ca face acum un judecator sau procuror roman cand vede plicul si e sigur ca nu vor "sa-l faca smecherii" cu un flagrant?
5. Convocarea celor mai luminate capete ale natiunii si infiintarea unui consiliu national de dezvoltare, structurat pe domenii de activitate, in care sa activeze crema intelectualitatii romanesti, care sa defineasca strategii la nivel national si care sa aiba drept de veto asupra hotararilor prostogene ale parlamentului, atunci cand aceasta institutie de toata jena isi da in petec si emite legi de care si alienatii rad cu dosul.
6. Desfiintarea URGENTA a uneia din camerele parlamentului si reducerea numarului inbuibatilor de acolo la maximum 126 de alesi (41 judete + Bucurestiul x 3 alesi); mari deservicii face aceasta "institutie" tarii prin enormele cheltuieli pe care le inghit acesti semidocti, iar procesul legislativ este extrem de greoi si intortocheat, facut mai mult sa puna bete in roate initiativei legislative decat sa o sprijine.
Cred ca daca macar una din din cele 6 solutii descrise mai sus ar fi pusa in practica, ne-am putea relua locul intre natiile cu demnitate ale batranei Europe.
Iata ce solutii imediate as avea daca as fi in locul astora, in pozitia cheie de decizie:
1. Infiintarea a inca cel putin 5-6 puscarii, pentru a putea avea loc sa cazam fauna politica ce ar trebui sa populeze imediat atare institutii;
2. Reinfiintarea fostelor TCM-uri (pentru cei mai tineri, Trusturile de Constructii Montaj au fost acele firme de stat care au construit aproape tot ceea ce se vede construit in tara, de la sosele la ceea ce a mai ramas din colosii industriali ai Romaniei); in aceste intreprinderi, multi dintre puscariasii acelor vremuri au trudit, asa ca fauna de la punctul 1 as pune-o la treaba la punctul 2, pentru constructia de infrastructura sau alte constructii necesare a fi ridicate imediat (sosele, diguri de autoaparare la inundatii, scoli, gradinite, etc, etc).
3. Modificarea Codului Penal in sensul maririi minimului pedepselor aplicabile tuturor infractiunilor, de asa natura incat minimul pedepselor sa nu fie mai mic de 2/3 din maximul aplicabil.
4. Semnarea unui acord de cooperare intre Ministerul Justitiei din Romania si cel din Germania, in urma caruia, 1000 de magistrati germani sa fie detasati la toate nivele de jurisdictie din Romania; aceasta de fapt ar fi trebuit sa fie prima masura, pentru ca TOT, dar absolut TOT din ce s-a furat in tara, S-A FACUT CU COMPLICITATEA SISTEMULUI JUDICIAR (instante si parchete la toate nivele de jurisdictie), care de fapt este principalul vinovat pentru nivelul national de coruptie; daca judiciarul ar fi avut taria sa se opuna si sa reziste politicului, am fi fost peste Polonia ca dezvoltare, acum la 21 de ani de la pseudo-revolutia din decembrie. De ce magistrati nemti? Ia imaginativa ce ar face un judecator neamt cand s-ar trezi cu cineva incercand sa-i impinga un plic cu mita. Ce credeti ca ar face neamtul si ce cerdeti ca face acum un judecator sau procuror roman cand vede plicul si e sigur ca nu vor "sa-l faca smecherii" cu un flagrant?
5. Convocarea celor mai luminate capete ale natiunii si infiintarea unui consiliu national de dezvoltare, structurat pe domenii de activitate, in care sa activeze crema intelectualitatii romanesti, care sa defineasca strategii la nivel national si care sa aiba drept de veto asupra hotararilor prostogene ale parlamentului, atunci cand aceasta institutie de toata jena isi da in petec si emite legi de care si alienatii rad cu dosul.
6. Desfiintarea URGENTA a uneia din camerele parlamentului si reducerea numarului inbuibatilor de acolo la maximum 126 de alesi (41 judete + Bucurestiul x 3 alesi); mari deservicii face aceasta "institutie" tarii prin enormele cheltuieli pe care le inghit acesti semidocti, iar procesul legislativ este extrem de greoi si intortocheat, facut mai mult sa puna bete in roate initiativei legislative decat sa o sprijine.
Cred ca daca macar una din din cele 6 solutii descrise mai sus ar fi pusa in practica, ne-am putea relua locul intre natiile cu demnitate ale batranei Europe.
Pensioara ei, pana corbului
Pe tanti Ana o stiu de cand eram pustan. Ne alerga prin parculet cand mai spargeam cate un geam la boxa blocului sau imi dadea bomboane cand veneam cu coronita la sfarsitul anului scolar, in clasele primare. Tanti Ana era ingrijitoarea blocului unde am locuit o buna parte din viata si mai era numita si "Ana ceasornicara" pentru ca puteai sa-ti potrivesti ceasul dupa ea. Cand o zbugheam la scoala, in functie de cum o gaseam in actiune, stiam daca sunt in intarziere sau nu, dupa cum era stadiul "lucrarii de dimineata" cu care se ocupa. In fiecare dimineata, tanti Ana matura intrarea la bloc, aleea din incinta, spala scarile blocului, intr-un cuvant facea luna. Daca era la maturat, inseamna ca eram in grafic cu timpul. Daca atunci cand plecam, spala scarile, trebuia s-o iau la fuga pentru ca eram in intarziere.
Acelasi lucru si cand am fost la gimnaziu, si la liceu si la prima facultate si la a doua.
Tanti Ana a maturat si lustruit scarile blocului nu mai putin de 32 de ani. Fara sa se planga, fara sa cracneasca. Munca bruta, dar facuta cu drag, o viata de om, pentru ca vorba dansei: "maica, de cum e curat locu' in care stai, de asa te stie lumea de gospodar". Si dupa o viata dedicata muncii ei, fara importanta statala dar de o enorma importanta in ce priveste puterea exemplului, tanti Ana a iesit la pensie. O garbovisera anii de munca bruta si era tare bolnava. A iesit la pensie cu excelenta suma de 330 de lei. Atat a considerat statul roman ca valoreaza munca ei pe 32 de ani.
Ieri, cand am cumparat un ziar oarecare, am vazut in el ca o puscariasa, fosta directoare la Sovinvest, se plangea ca traieste dintr-o pensie de 2800 de lei si mi-am amintit de pensia Anei, dupa o viata de munca, facand o paralela cu pensia puscariasei aleia.
O viata de munca facuta cu daruire, rasplatita de statul roman cu o pensie de 330 de lei in comparatie cu o viata de huzur si cu "munca" depusa la furat, pentru un nemernic schiop, care a lasat pe drumuri cateva milioane de oameni si care a scapat tot ieri, cu o saptamana de arest, eliberat de o judecatoare rapace, si ea in pragul pensionarii ca si barbatasu (care schimbase jiltul de judecator la curtea suprema cu tambalul din arestul parchetului), dupa o viata de impartit dreptatate in plic, si pe care viata de "munca", acelasi stat roman, o va rasplati pentru fiecare dintre ei, pe luna, cu pensia amaratei tanti Ana, pe urmatorii doi ani.
Acelasi lucru si cand am fost la gimnaziu, si la liceu si la prima facultate si la a doua.
Tanti Ana a maturat si lustruit scarile blocului nu mai putin de 32 de ani. Fara sa se planga, fara sa cracneasca. Munca bruta, dar facuta cu drag, o viata de om, pentru ca vorba dansei: "maica, de cum e curat locu' in care stai, de asa te stie lumea de gospodar". Si dupa o viata dedicata muncii ei, fara importanta statala dar de o enorma importanta in ce priveste puterea exemplului, tanti Ana a iesit la pensie. O garbovisera anii de munca bruta si era tare bolnava. A iesit la pensie cu excelenta suma de 330 de lei. Atat a considerat statul roman ca valoreaza munca ei pe 32 de ani.
Ieri, cand am cumparat un ziar oarecare, am vazut in el ca o puscariasa, fosta directoare la Sovinvest, se plangea ca traieste dintr-o pensie de 2800 de lei si mi-am amintit de pensia Anei, dupa o viata de munca, facand o paralela cu pensia puscariasei aleia.
O viata de munca facuta cu daruire, rasplatita de statul roman cu o pensie de 330 de lei in comparatie cu o viata de huzur si cu "munca" depusa la furat, pentru un nemernic schiop, care a lasat pe drumuri cateva milioane de oameni si care a scapat tot ieri, cu o saptamana de arest, eliberat de o judecatoare rapace, si ea in pragul pensionarii ca si barbatasu (care schimbase jiltul de judecator la curtea suprema cu tambalul din arestul parchetului), dupa o viata de impartit dreptatate in plic, si pe care viata de "munca", acelasi stat roman, o va rasplati pentru fiecare dintre ei, pe luna, cu pensia amaratei tanti Ana, pe urmatorii doi ani.
Asistenta pentru emigrare
Voi enumera in cele ce urmeaza, ce categorii sociale au nevoie de asistenta, daca doresc sa emigreze din Romanica, unde or vedea cu ochii.
Daca sunteti de profesie inginer si v-ati tocat coatele pe la scoala 16 sau 17 ani, ati incercat sa ramaneti la serviciul ala prost platit pe care il aveati printr-o pila, muncind pe rupte cate 10 ore pe zi si ati fost dat afara, atunci aveti nevoie de asistenta pentru emigrare.
Daca sunteti profesor de formatie si ati pierdut cam acelasi numar de ani pe la scoala plus inca vreo 2 sau 3 pentru specializari si deasemenea ati ramas fara slujba aia tot la fel de prost platita, atunci aveti si dvs. nevoie de asistenta la emigrare, pentru ca nu aveti nici o perspectiva in tara voastra.
Daca sunteti de profesie doctor si v-ati pierdut toata tineretea pe la scoala si inca vreo alti 5 sau 6 ani pentru diverse specializari si sunteti platiti ca si cand ati fi facut profesionala de frecat menta, atunci si voi sunteti in aceiasi situatie cu ceilalti si aveti nevoie de asistenta la emigrare.
Daca insa sunteti de profesie parlamentar, avocat, judecator, procuror sau hot la drumul mare, atunci sa stiti ca v-ati gasit meseriile de viitor in Romanica si veti prospera in tara. Aceste categorii sociale imput societatea romaneasca si improsca cu noroi in muca altora, cata mai este. 99,99(9)% dintre ei.
N-am auzit in 20 de ani despre un singur parlamentar, judecator, avocat, procuror sa fi emigrat din Romanica. Oare de ce?
Pentru ca aici poti sa furi, sa jefuiesti, sa inseli, sa omori sau sa siluiesti pe cineva si daca ai relatii la toti cei enumerati, scapi basma curata.
Prin urmare, de ce sa aiba astia nevoie sa emigreze, cand le vine banu' de la sine, nu mai trebuie sa se trezeasca la 6 dimineata sa fie la 7 la serviciu, sa calculeze, sa opereze, sa invete pe altii, in fine, sa faca ceva pentru comunitate si pentru tara. Ce-i intereseaza pe toti astia de altii? Plicul cu mita sa vina!
Atunci e ceva in neregula cu societatea romaneasca. Dace vrei sa muncesti, atunci esti de rasul tuturor. Daca vrei sa furi insa si sa comiti infractiuni esti o persoana onorabila, demna de stima tuturor, sub protectia retelelor de interese ale borfasilor care au capusat tara pana au lasat-o in pragul disparitiei.
Grea "mostenire" pentru copiii nostri, care vor mai avea curajul sa si-i creasca intr-o tara in care munca, cinstea si corectitudinea sunt notiuni care in DEX mai pot fi intalnite,
Daca sunteti de profesie inginer si v-ati tocat coatele pe la scoala 16 sau 17 ani, ati incercat sa ramaneti la serviciul ala prost platit pe care il aveati printr-o pila, muncind pe rupte cate 10 ore pe zi si ati fost dat afara, atunci aveti nevoie de asistenta pentru emigrare.
Daca sunteti profesor de formatie si ati pierdut cam acelasi numar de ani pe la scoala plus inca vreo 2 sau 3 pentru specializari si deasemenea ati ramas fara slujba aia tot la fel de prost platita, atunci aveti si dvs. nevoie de asistenta la emigrare, pentru ca nu aveti nici o perspectiva in tara voastra.
Daca sunteti de profesie doctor si v-ati pierdut toata tineretea pe la scoala si inca vreo alti 5 sau 6 ani pentru diverse specializari si sunteti platiti ca si cand ati fi facut profesionala de frecat menta, atunci si voi sunteti in aceiasi situatie cu ceilalti si aveti nevoie de asistenta la emigrare.
Daca insa sunteti de profesie parlamentar, avocat, judecator, procuror sau hot la drumul mare, atunci sa stiti ca v-ati gasit meseriile de viitor in Romanica si veti prospera in tara. Aceste categorii sociale imput societatea romaneasca si improsca cu noroi in muca altora, cata mai este. 99,99(9)% dintre ei.
N-am auzit in 20 de ani despre un singur parlamentar, judecator, avocat, procuror sa fi emigrat din Romanica. Oare de ce?
Pentru ca aici poti sa furi, sa jefuiesti, sa inseli, sa omori sau sa siluiesti pe cineva si daca ai relatii la toti cei enumerati, scapi basma curata.
Prin urmare, de ce sa aiba astia nevoie sa emigreze, cand le vine banu' de la sine, nu mai trebuie sa se trezeasca la 6 dimineata sa fie la 7 la serviciu, sa calculeze, sa opereze, sa invete pe altii, in fine, sa faca ceva pentru comunitate si pentru tara. Ce-i intereseaza pe toti astia de altii? Plicul cu mita sa vina!
Atunci e ceva in neregula cu societatea romaneasca. Dace vrei sa muncesti, atunci esti de rasul tuturor. Daca vrei sa furi insa si sa comiti infractiuni esti o persoana onorabila, demna de stima tuturor, sub protectia retelelor de interese ale borfasilor care au capusat tara pana au lasat-o in pragul disparitiei.
Grea "mostenire" pentru copiii nostri, care vor mai avea curajul sa si-i creasca intr-o tara in care munca, cinstea si corectitudinea sunt notiuni care in DEX mai pot fi intalnite,
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
